Zestre pentru Europa: Business-ul romanesc pe piata europeana

Posted on Decembrie 12, 2006

2


Romania a fost familiarizata cu Piata Unica europeana incepand din momentul definitivarii procedurii de ratificare a Acordului European din 1995, cand Romania a obtinut calitatea oficiala de tara asociata la Uniunea Europeana. Astfel, business-ul romanesc s-a adaptat noilor cerintelor impuse de Piata Unica europeana: coditii referitoare la libera circulatie a bunurilor, a serviciilor, a capitalurilor, a personelor, aceasta oferind companiilor romanesti mai multe economii de scală si costuri reduse; totusi Romania nu poate concura la nesfarsit doar prin faptul ca este o tara ieftina: intotdeauna va exista o tara mai ieftina.
Comunitatea Europeana a devenit piata si pompa de subventii pentru Romania si nu numai; a se lua ca exemplu programele de asistenta PHARE si SAPARD si schema denumita JOPP (joint-ventures intre companii din Uniunea Europeana si din Europa Centrala si de Est). De altfel, acestea ar trebui sa fie exemple pentru companiile romanesti care, din momentul aderarii la Uniune, vor trebui sa participe financiar la fondurile de asistenta financiara si dezvoltare pentru tarile sarace sau in curs de dezvoltare.

Pana nu de mult [chiar si in prezent], agentii economici activi in business-ul romanesc s-au bazat pe utilizarea intensiva a fortei de munca; odata cu aderarea la Uniunea Europeana acestia vor fi nevoiti sa se bazeze pe tehnologii avansate si pe creativitate. Pentru ca aceste activitati presupun investitii noi si o eficientizare mai ridicata, intreprinderile se vor specializa şi vor acoperi prin diviziune activitatile de creare a unor produse sau servicii, luand nastere astfel o stransa colaborare intre intreprinzatori din acelasi domeniu care se completeaza intre ei si contribuie impreuna la realizarea unor produse sau servicii, astfel avand avantajul utilizarii la capacitate maxima a resurselor.

Managerii vor trebui sa renunte la modelul autoritar, adica sa participe la „descentralizarea“ puterii, sa intareasca nivelul de incredere al echipei si “sistemul” de comunicare si sa conduca dupa modelul stiintific, ce se bazeaza pe cunoasterea influentelor mediului economic, informarea complexa, cercetarea fenomenelor de comun acord cu subalternii si stabilirea obiectivelor in consecinta. Managerii europeni trebuie sa se adapteze la conditiile pietei in corelatie cu “infosfera”, cum denumeste Alvin Toffler societatea informationala, unde informatia inseamna putere. Managerul roman va deveni managerul european si va fi un neuron intr-o vasta retea, fiind el insusi o retea de neuroni conectata cu cei din interiorul si/sau exteriorul organizatiei.

Daca, inainte de aderarea la UE, managerul roman a apelat totusi la ajutor din afara (consultanti), intelegand astfel Factorul Merlin, cum denumeste Charles E. Smith, in cartea sa Factorul Merlin – Chei catre regatul organizational, procesul de imbunatatire a conditiilor si culturii organizationale (rezultate in ceea ce priveste managementul calitatii, inovatia tehnica, servicii pentru clienti si profitabilitate), odata cu integrarea in Uniune rolul consultantului va fi luat de sistemele de informare in management, sistemele de asistare a deciziilor etc.

Indiferent in ce domeniu intreprinderile se vor specializa, actiunea in sine va avea ca scop reducerea costurilor de productie si nu numai, lucru favorabil intru cat, astfel va creste valoarea adaugata. In privinta produselor, trebuie sa ne asteptam la preturi mai mari o data cu aderarea intrucat, in procesul de productie, vor fi introduse tehnologii noi ce trebuie sa respecte anumite standarde, ceea ce implica o valoare adaugata mai mare. Dar, vorbind de valoarea adaugata a produselor si serviciilor, nu trebuie sa ne limitam doar la diferenta dintre costul de productie si cel de vanzare, ci aici mai putem lua in calcul si felul in care este perceput produsul/serviciul pe Piata Unica in ceea ce priveste calitatea!

Mediului de afaceri romanesc i se ofera oportunitati din partea societatii informationale, in conditiile in care Romania dispune de un potential uman valoros pentru dezvoltarea activitatilor informationale cu valoare adaugata ridicata. Asadar si in economia de dezvoltare a Romaniei insumarea componentei “cunoaştere” duce la cresterea valorii produselor si serviciilor.

In contextul aderarii la Uniunea Europeana, Romania trebuie sa se asigure ca are o economie flexibila compatibila cu principiile, normele, mecanismele, institutiile si politicile Uniunii Europene, compatibilitate care se va realiza numai printr-o buna reforma a justitiei si o lupta apriga impotriva coruptiei.

Chiar daca, pentru multe companii romanesti, normele Uniunii Europene (norme ce se refera la mediu, la protectia consumatorilor, la sanatate si siguranta sau la armonizarea legislativa) reprezinta costuri suplimentare, ele vor trebui sa se adapteze la acestea pentru a asigura accesul produselor romanesti pe Piata Unica europeana … sau … vezi contrariul:

CE a decis ca firmele din Romania si Bulgaria sa nu mai exporte, de la 1 ianuarie, produse de origine animala neconforme cu standardele europene. (Sursa: Compact)

Anunțuri
Posted in: Uncategorized