Profil virtual

Niciodată nu îţi lăsa cititorii să comenteze neîntrerupt offtopic la un anumit post, denaturând astfel scopul şi ideea postului respectiv. Acest lucru va da dovadă de disperare în goana după trafic.

Pe de altă parte, fiecare cititor al blogului trebuie să se supună unor termeni şi condiţii în ceea ce priveşte afirmaţiile pe care le face şi să îşi asume personal spusele, disculpând astfel autorul blogului de orice prejudiciu ce poate fi adus diverselor părţi implicate în dezbatere.

Reacţii la acest post

După chei şi birou, a venit rândul să vă arăt ce am în geantă/rucsac, de care mă tot întrabă lumea de ce îl car după mine.

Reacţii la aces post

Undeva pe linia tramvaiului 25/Blvd. Timişoara (cumva vis-a-vis de supermarket Albinuţa şi la câteva sute de metri de strada Moineşti), de vreo 2-3 săptămâni s-a deschis o terasă de vară, în stil mediteraneean cred eu că se vrea.

Terasa e plasată între o spălătorie auto de tablă şi ceva depozite de materiale de construcţii. Este acoperită cu prelată/perdea de in, are LCD-uri, precum şi separeuri din perdele, gen cort turcesc. Nu ştiu cum se cheamă, dar nu m-ar mira dacă lumea i-ar spune “La Perdeluţe” sau “La Perdele”.

Amplasamentul e strategic: vine omul la spălătorie şi, cum trebuie să aştepte până e gata treaba, se duce la un suc. Din punctul de vedere al patronilor, evident. Pare genu’ de afacere iniţiată de băieţii care au făcut bani dă pă internet.

Aştept cu interes afişarea firmamentului.

Ea către el:
- Voi, bărbaţii, n-aţi opri nici în ruptul capului să întrebaţi care e drumul. Mai bine pierdeţi două ore pe drum în plus!
El către ea:
- Pierdem noi două ore, dar recuperăm la parcare.

Nu sunt eu primul care a observat că logoul Dacia Sandero prezintă elementele împrumutate de la logo-ul Dacia 1300, dar pot să spun că cei ce vor călători pe locurile din spate ale Daciei Sandero nu se vor bucura de foarte mult spaţiu pentru picioare, iar portbagajul a mai pierdut din volum (320 de litri spre deosebire de 510 la Logan), lucruri ce se datorează, evident, conceptului hatchback.

Nu am condus-o, dar sper că depărtarea de muchiile şi liniile drepte ale Loganului (o aerodinamică mai reuşită) să fie pe placul conducătorului care preferă să meargă cu geamurile deschise în traficul din oraş. Spun asta pentru că, în cazul Loganului, la puţin mai sus de 50 km/h, se face un curent de ţi se umflă ochii ca la broască .

Din câte mi-am dat eu seama, înclinaţia parbrizului şi stâlpilor laterali nu mai reduce din vizibilitate în viraje, aspect important pentru persoanele scunde ce conduc cu scaunul foarte în faţă.

Cam atât, păcat că nu s-a potrivit cheia , aş fi avut ocazia să vorbesc mai în cauză.

Dacă sunteţi curioşi să aflaţi cum au reacţionat croaţii la lansarea Dacia Sandero mergeţi pe blogul Automarket.

Notă:
*logo Dacia Sandero/ crop din imaginea găsită aici, postată de userul Ed_Crane_1983.
*logo Dacia 1300/ crop din imaginea de aici.

Reacţii la acest post

Un puşti vine revoltat de la şcoală şi îi spune tatălui său că acolo îl pun să înveţe numai inutilitati. Tatăl îl întreabă uimit:
- Cum adică?
- Păi la istorie ne pune să memorăm nişte ani: 1848/ 1918/1989 … Cică sunt importaţi!
- Altceva?
- Păi, la geografie tot aşa: trebuie să reţinem tot felul de denumiri: Carpaţii “Scurburii”, Strâmtoarea “Fosfor” şi Dardanele, de parcă mi-ar folosi la ceva! Dacă mă întreabă careva, merg repede la un Internet Cafe, dau search pe Google şi aflu … simplu, nu?
- Da, fiule, dar să zicem că ieşi şi tu cu o fată şi ea te întreabă ce înălţime are vârful Chomolungma?
- Nu-i problemă! Merg repede la un Internet Cafe, că e deschis non-stop, dau search pe Google, aflu, mă întorc şi îi spun …
- Da, dar până te întorci tu să îi spui că are 8848 m, s-ar putea să o găseşti ocupată!
- Cu cine?
- Păi, tot cu un prost ca tine, dar care are laptop!

Pentru ca nici macar browserul nu vrea sa isi mai deschida home page-ul in fata mea si nici macar un film nu mai vrea sa fie rulat sub 128 MB memorie cat are vechiul meu sistem desktop, ma gandesc ca ar fi cazul sa fac o schimbare in activitatea mea de networking/blogging si entertainment si sa ma reorientez catre ceva nou, poate un laptop. Ca deh, ma simt dator sa dau exemplu de organizare pitzipoancelor corporatiste care ocupa locurile aiurea in mijloacele de transport.

Multi dintre cei ce ajung pe aici o sa imi spuna simplu “go4it.ro”, dar nu e chiar asa de usor cand faci o investitie ca asta, atunci cand primeaza altele si nici macar atunci cand ai sansa de a participa la un concurs unde esti ales pe baza de tragere la sorti si nu pe baza de continut, desi asta ti se cere sa generezi

Dar pentru un Packard Bell EasyNote de 17” ce nu face omul …

La performantele lui mi-ar fi mai usor sa fac miniumul de editare foto de care am nevoie, fara a astepta minute in sir finalizarea unei comenzi, documentare, self-training pe diferite produse software ce nu le mai pot rula pe actualul calculator si instruire continua … oriunde m-as afla!

Mai viseaza careva dintre voi cu ochii deschisi?

Reacţii la acest post

Eu mi-am luat bilet …

Încă o săptămână şi câteva zile până la primul beat de luptă împotriva rutinei şi caniculei. Merg în special pentru Cypress Hill şi Apollo 440.

Într-o zi, după obişnuitul program corporatist, corporatista pitzi urcă în metrou de la Pipera şi se postează lângă una din uşi, la bară - nu aşa cum cred mulţi dintre voi - în picioare, iar pe scaunul de lângă îşi aşează geanta cu laptopul. Se înfig muncitorii, muncitoarele, toată suflarea de la multinaţionale să prindă un loc pe scaun. Ea nimic! Geanta e prea grea pentru ea pentru a o ţine în mână şi refuză înţepat pe oricine îndrăzneşte să ceară locul. Într-un târziu, după 3-4 dispute cu călătorii ce vroiau să stea jos, găseşte soluţia salvatoare. Se aşează ea pe scaun şi îşi mută geanta în braţe.

Scena se repetă pe linia tramvaiului 25. De data asta, un gospodar angajat la patron şi-a postat traista pe unul din scaune, el rămânând în picioare. Tare-n clonţ răspundea tuturor celor ce îl abordau în legătură cu locul că el nu doreşte să stea jos, dar că nu are de gând nici să îşi mute traista. Vorbea trascăul din el. A cedat într-un târziu la miştourile unui dolofan.

Propun regiilor de transport să amplaseze îm mijloacele de transport în comun suporturi pentru bagaje, la fel ca la autocare, precum şi preşuri pentru animale.

Blog Reactions

De la biroul meu de blogger vă urez

Hristos a înviat!

Ne auzim curând.

birou de blogger

Containerele metalice destinate reciclării din colţurile străzilor au fost înlocuite cu containere din plastic ecologic, mult mai vizibile decât cele vechi datorită culorilor specifice fiecărei categorii de deşeuri: albastru pentru hârtie, galben pentru plastic şi verde pentru sticlă.

Totă lumea se întreabă ce e cu ele, dacă nu cumva e un import de civilizaţie ecologică de origine europeană la noi în ţară în ceea ce priveşte colectarea selectivă. Ei bine, mie unul asta îmi pare a fi. În perioada de preaderare, conform normelor U.E., România s-a angajat să respecte un program de reciclare ce trebuie finalizat până în 2013. Planul a fost demarat în toată ţara, mai întâi prin răspândirea containerelor metalice trecute cu vederea, apoi prin schimbarea acestora cu cele din plastic ecologic colorat.

Judecând după abţibildul observat pe unul din containere, acestea au fost importate de Eco-Rom Ambalaje SA. Judecând după lipsa de materie primă pentru firmele de reciclat deşeuri, să fie la mijloc o înţelegere între acestea şi autorităţi?

Acum că avem containere ecologice pentru reciclat deşeuri, nu ne mai rămâne decât să lucrăm la mentalitate şi educaţie, ceva mai serios, pentru că festivalurile nu rezolvă mare lucru.

P.S. Aşteptăm iniţiative şi în industrie după modelul canadienilor.

Blog Reactions

Deşi de la ultima însemare despre viaţa de noapte a trecut ceva timp, am mai fost pe ici pe colo, dar nu mi-a fost la îndemână să scriu despre asta.

Eh, vineri seara am avut parte de QPub … de clubul QPub. Un nume ales aiurea, din puctul meu de vedere, pentru că în pub nu se bagă hausăreală (are Cake un pasaj în postul ăsta despre fenomen) şi nici nu se dansează pe mese. Se văd meciuri, se bea bere şi se serveşte uneori şi mâncare (light meals). Singura legătură cu pub-ul e că e structurat ca atare: camere (public rooms) care comunică între ele.

Deşi se anunţase un Valentine’s Day Weekend Party, zăpada a reuşit (sau poate amenzile la băuturi sau poate aşa e vineri noaptea prin cluburi sau poate că oamenii s-au săturat de fitze şi caută distracţia la ei în cartier, lucru recunoscut într-un articol din EVZ de proprietarul The Office, Petru Berciu) să ţină în casă amatorii de distracţii nocturne orientaţi către QPub. Deşi era deja aproape de miezul nopţii, clienţii se lăsau aşteptaţi. Încet, încet au apărut oamenii şi aproape că s-au ocupat toate mesele din încăperea cu barul. Whisky şi vodcă se găseau pe toate mesele … ce să-i faci, oamenii trişti trebuie să se veselească cumva.

Nu au lipsit măscăricii cu freze de struţ şi ochelari de soare în lumina aia difuză, nici animatoarele plictisite care dansau pe bar, nici chelnăriţele care-şi dădeau ghionturi şi se râdeau de unul şi de altul. Sincer, acum cu gerul ăsta nu prea ai ce vedea prin cluburi.

M-am distrat teribil vara trecută, când am fost într-unul din cluburile în aer liber de pe malul Herăstrăului, dinsprea strada pe care e şi ambasada chineză, şi culmea, toate gagicile tipele era gătite aranjate după acelaşi tipar: pantaloni scurţi (cu o palmă sub bucă, ca lungime), pantofi cu toc înalt şi gros, maieuţ şi freză cu moţ. Nu că nu mi-ar fi plăcut, dar să vezi atâta lipsă de inspiraţie la un loc e chiar hilar!