Profil virtual

Niciodată nu îţi lăsa cititorii să comenteze neîntrerupt offtopic la un anumit post, denaturând astfel scopul şi ideea postului respectiv. Acest lucru va da dovadă de disperare în goana după trafic.

Pe de altă parte, fiecare cititor al blogului trebuie să se supună unor termeni şi condiţii în ceea ce priveşte afirmaţiile pe care le face şi să îşi asume personal spusele, disculpând astfel autorul blogului de orice prejudiciu ce poate fi adus diverselor părţi implicate în dezbatere.

Reacţii la acest post

Undeva pe linia tramvaiului 25/Blvd. Timişoara (cumva vis-a-vis de supermarket Albinuţa şi la câteva sute de metri de strada Moineşti), de vreo 2-3 săptămâni s-a deschis o terasă de vară, în stil mediteraneean cred eu că se vrea.

Terasa e plasată între o spălătorie auto de tablă şi ceva depozite de materiale de construcţii. Este acoperită cu prelată/perdea de in, are LCD-uri, precum şi separeuri din perdele, gen cort turcesc. Nu ştiu cum se cheamă, dar nu m-ar mira dacă lumea i-ar spune “La Perdeluţe” sau “La Perdele”.

Amplasamentul e strategic: vine omul la spălătorie şi, cum trebuie să aştepte până e gata treaba, se duce la un suc. Din punctul de vedere al patronilor, evident. Pare genu’ de afacere iniţiată de băieţii care au făcut bani dă pă internet.

Aştept cu interes afişarea firmamentului.

*Văzută lângă staţia de metrou Aurel Vlaicu la întoarcere de la Expoziţia RetroMobil 10 Ani.

Î: Cum se sinucide o blondă?
R: Îşi clădeşte hainele şi se aruncă de pe gramadă jos!

Decor autohton vs. restul Europei

Majoritatea românilor sunt victime ale societăţii de consum, dovadă stau creditele de consum în număr foarte mare, în special pentru electrocasnice, parcările neîncăpătoare, boom-ul imobiliar, vestimentaţia mult mai sofisticată a tinerilor români faţă de cei din vest şi cheltuielile excesive în acest sens. Jumătate din ei îşi evidenţiază avutul spre invidia celeilalte jumătăţi … de la treningu’ de fâş de firmă la bemveul tunat, fenomen prost asociat cu reuşita socială sau cu cea existenţială. Pentru ei contează numărul, cantitatea şi preţul.

În ţările europene vestice un tânăr poate trece o vară cu două perechi de pantaloni şi câteva tricouri nepretenţioase, pe când în România dacă nu scrie Nike, Zara sau Levi’s pe tine nu mai bate briza mării şi nici nu mai iese soarele ca să te poţi lăuda cu ochelarii pe care ai dat un milion.

Alternative

Lucruri de calitate şi cât de cât ieftine se pot găsi dacă ştii unde să cauţi. De exemplu, în Pajura, pe partea cu Rompetrol şi vis-a-vis de Penny Market, e o fabrică de textile care are magazin de desfacere propriu, unde se pot găsi haine ok, mai mult pentru femei ce-i drept, la preţuri convenabile pentru orice buzunar.

Gama pentru bărbaţi e destul de restrânsă, de la tricouri de bumbac, la cămăşi de costum, ciorapi etc. şi chiar bluze din polar. Ca să vă faceţi o idee, un polar de aceeaşi calitate ca cele pe care le poţi găsi la magazinele cu echipament montan la preţul de 150 - 180 RON, costă aici doar 30 RON. Un tricou care la export merge cu 4 GBP e doar 1o RON.

De menţionat că hainele sunt făcute pentru export, mai exact Anglia, şi comercializate în magazinul fabricii cu condiţia să li se îndepărteze eticheta.

De altfel, cu un pic de imaginaţie, îţi poţi crea propriul tricou cu logo sau poţi asorta un tricou simplu cu o cămaşă şi un pantalon decent. Mi se pare anormal să cheltui mai mult de 100 - 150 RON pe o pereche de pantaloni sau mai mult de 200 RON pe o pereche de încălţări. Bine, acum, fiecare cu standardele lor, dar voba aceea, fudulia se plăteşte.

P.S. Acest post a fost inspirat de acest articol.

Doi telefonişti montau o linie telefonică prin deşert. Pe cel de jos îl înţeapă un scorpion în p**ă. Cel de pe stâlp leagă repede un telefon la linie şi cere un doctor.
Cel de pe stâlp (S):
- Doctore, colegul meu a fost înţepat de un scorpion, ce să fac?
Doctorul (D):
- În trusa medicală, în stânga, este o sticluţă. Să bea conţinutul!
Cel de jos (J):
- Ce-a zis, mă?
S: - A spus că în trusa medicală, în stânga, este o sticluţă, bea conţinutul!
J: - Nu este nici o sticluţă!
S: - Doctore, nu este nici o sticluţă!
D: - Atunci este o alifie maro. Să se ungă cu ea!
J: - Ce-a zis, mă?
S: - A zis să te dai cu alifia aia maro.
J: - Nu este nici o alifie!
S: - Doctore, nu este nici o alifie!
D: - Atunci tre’ să sugeţi locul unde a fost înţepat!
J: - Ce-a zis, mă?
S: - A zis că mori.

… sau mai bine zis la paştele cailor.

Mesaj către vandali: mă, băieţi, nu vă mai băgaţi la curenţi slabi că nu e nici un fun, măcar să faceţi şi voi subiect de ştirile de la ora 5.

… şi nu aşa oricum ci cu zmei manelişti care are duşmani muritori de rând care e invidioşi.

Totul a pornit de la nişte vorbe aruncate în vânt despre felul de a fi al unora, nişte constatări nesusţinute. Eu m-am simţit dator să critic, pentru că sunt de părere că nu merită să le tolerezi pe aceste specimene. Eu, tu şi restul lumii înghiţim în sec şi trecem cu vederea, ei se umflă în pene şi se cred superiori şi carismatici şi continuă să se extindă ca o plagă, invadându-ne tot mai mult peisajul şi spaţiul intim.

După ce că e agramat, la fel ca dobitocii pe care îi ascultă, mai o şi afirmă sus şi tare. Zmeul manelist în cauză, zmeu de puta madre, se îmbracă cu armani, guci, d&g ca să ascundă urâţenia şi prostia, se parfumează cu Dinor (anagrame, mânca-ţi-aş; de aici şi-a luat şi numele) şi e specialist în manele adevărate. Să îl ferească sfântu’ să încapă pe mâna vreunui zmeu gangsta, d-ăsta pe sistem de scanadal (ca să fie pe înţelesu’ lui), că a căcat drapelu’ cum se spune în popor.

Sincer i-am spus, e un dobitoc dacă nu vede dincolo de

au masini au bani au aur au haine scumpe (armani, guci, d&g) au femei frumoase

Îl încălzeşte pe el cu ceva asta? Bineînţeles!
Are el ceva din ce au ei? Nicidecum! E un zmeu muritor de foame, care îşi trăieşte viaţa şi îşi munceşte curu’ ca salahor pe şantier sau în piaţă sau la furat cine ştie pe unde. Aceast gen de zmeu manelist e răzbunător şi râde ca broasca la sudură când i se servesc vise pe tavă.

A avut toate drepturile să răspundă aşa cum ştie orice zmeu manelist

eshti si tu un pui de rasist cu rahat la gura

dar hai ca nu vreau sa ma cobor la mintea ta mai bine ai citi aici la mine cum e viatza nu cum traieshti tu in iluzi si internet.

şi în cele din urmă s-a coborât la minte mea şi m-a înjurat (deşi eu am fost doar mai acid cu el), nu aşa oricum ci mi-a dedicat o manea de Drumul Taberei, de unde sălăşluieşte el de vreo 23 de primăveri, să mor eu dacă vă mint:

eu sunt mare barosan
si baiat de nota zece
cu sampania la rece
si cu net prin debian

mor dusmani mei
ca-nvart lei grei
si ma dusmanesc
ca am blog domnesc

petru mue ca sa stie
ca eu fac paranghelie
si masa e o mumie
si sunt sef la primarie

Auzi la el, zmeu barosan de nota zece, care nu face altceva decât să polueze Internetul cu aberaţiile lui (din câte am văzut eu, la cantitate/zi îl ia de depate pe Zoso ) şi iluzia că e mare simţitor şi cunoscător în ale manelelor. Acest specimen de zmeu e conectat la reţeaua de cocalari prin Debian … m-am moleşit tot, să mi se usuce când am citit asta, să îmi inund vecinii din cauză că era să fac pe mine de atâta râs … ăsta e geek-ul cocalarilor, ştie Linux, ştie să facă gif-uri animate cu salam de vară şi guţă, se uită la ştirile de la ora 5 (poate citeşte chiar ziare!) şi chiar ştie să îl interogheze pe Gogu (Google pentru zmeii necunoscători) … de unde trag concluzia că e o mare glumă prostă făcută de nişte oameni care se plictisesc rău de tot sau care vor să demonstreze ce … co prostia omenească scoate lumea din banal? Să fie şi el unul dintre vinovaţi?

Sincer să fiu, p’aia cu blog domnesc a cam potrivit-o - la curţile domneşti se cântau turcisme d’astea de manele. Aici găsiţi o listă de adevăruri şi falsităţi despre manele.

Visează frumos zmeul ăsta de puta madre. Şef la primărie … şi pe deasupra mai vrea să devină şi ţigan rafinat, stilat, cu fomei şi case şi maşini şi zmei puradei concepuţi pe ritmuri de manele rafinate …

mai bine un tzigan rafinat care asculta manele rafinate

Zmeul ăsta e bătut în cap rău de tot şi irecuperabil.

Băeţi, o zi v-aţi distrat şi voi, dar chiar şi la caterincă să înjuri omul … asta chiar nu cade bine, tot dobitoci sunteţi, iar ce aţi făcut voi eu aş numi tot vandalism virtual.

NEW: Dacă întâmplător aţi ajuns într-un local şi nu v-a plăcut datorită calităţii serviciilor sau mâncării, împărtăşiţi şi cu restul lumii numai pe Don’t eaThere!, adăugând tagul Technorati donteathere la însemnările de pe blogurile voastre. Însemnările vor fi preluate cu trimiterile de rigoare.

Surprinzător, în seara asta am nimerit, fără să ştiu de eveniment, la o rockăreală de la hard la soft din seria de evenimente “Maraton la Preoteasa”. Concertul a avut loc la scena în aer liber din Parcul Crângaşi. Curios, m-am strecurat printre Cotton de Tulear-i (aluzie la emo kids!) cu grijă să nu fiu călcat de espadrilele lor cadrilate şi m-am apropiat de scenă, unde se desfăşurau într-un heavy metal autohton cei de la M.S. ex Harap Alb. Au avut câteva pasaje instrumentale meseriaşe, în rest nu pot să zic că am fost foarte impresionat, mai ales că nu se potrivea deloc trecerea de la vocea groasă răguşită, la vocea ascuţită pe refren.Am observat în mulţime şi alde nişte gură cască d-ăştia, mergători la vot, care greşiseră evenimentul mai mult ca sigur şi se cruceau la dezmăţul satanic ce le-a fost dat să vadă. După aproximativ 40 min. cei de la M.S. au pasat microfonul … nu următoarei trupe ci prezentatorului evenimentului, care la rândul lui a invitat în scenă pe cei de la Voodoo, total necunoscuţi mie, care au părăsit scena după 3 piese (aşa era în program). Următorii la instrumente au fost cei de la Viţa de Vie care au încins atmosfera, iar mulţimea de rebeli neînţeleşi de lume s-a antrenat într-un pogo dezorganizat, fără victime … din fericire.

Aici intră în scenă cocalarul gangsta (vezi foto), care, împreună cu alt cocalar cu treningul la dungă, se dădeau repări, frate, şi-şi aruncau mâinile în aer să nu cadă de fraieri. Cocalarul gangsta abia aştepta o repriză de pogo ca să poată face el pe zmeul zmeilor şi să calce pe espadrilele cadrilate pe săracii Cotton de Tulear-i. Pff, ce face, domn’e, o glugă în cap şi un batic la gât din om!

Evenimentul din această seară a fost închis de Zdob şi Zdub, pe ritmuri de hardcore moldovenesc. Aceleaşi reprize de pogo triste, acelaşi cocalar gangsta … . Oricum, au menţinut jocul de glezne şi zâmbetul pe buze.

Pentru sâmbătă, 27 octombrie, în acelaşi loc, se anunţă concert Luna Amară, Nişte Băieţi şi Gândul Mâţei (după orele 21 - nu garantez). Seria de concerte va continua vineri, 2 noiembrie, cu Phoenix, iar sâmbătă, 3 noiembrie, vor performa Mondial, Compact şi Iris.

Zilele trecute am fost martor la ceva ce îţi e dat să vezi din ce în ce mai des pe străzile din Bucureşti. Aproape de staţia lui 331, de la Lahovari, cum toate trotoarele (destinate pietonilor!) sunt acum parcări pentru cine se nimereşte, fiecare îşi făcea loc cum putea pe bucăţica rămasă liberă între maşini şi gardul din lungul trotorului, cu scuzele de rigoare.La un moment dat, un şmecher de oraş, îl ştiţi … la trening cu pantaloni trei sferturi şi încălţat cu adibaşi din piele de scrot de porc cu corn în frunte, d’ăla de merge ţeapăn, aşa ca nu cumva să îşi îndoaie încălţările să nu facă riduri, îşi aduce aminte că i-a luat mă-sa trotoar şi s-a simţit tare lezat când o tinerică i-a atins dunga de la trening, în încercarea de a-şi face loc, şi l-a deranjat din timpul unei convorbiri telefonice la ultimul model de telefon implantat în deşt! Săraca fată nu a scăpat fără dedicaţii cu spălaturi bucale şi o veşnică pomenire a morţilor mamă-si.

Să nu ţi se facă lehamite de dejecţiile astea cu picioare?!?

Povestea începe aşa … toată rasa zemiască îngrămădită la un cikalaka cichicea la discotecă printre celelalte specimene din afara lumii lor. Personaju’ nostru, zemeu’ sur de provincie venit la urbe pentru a se şcoli în ale tacticii de luptă, agaţă o nevinovată Cosânzeană cu capu’ în norii de argint, pe care o ia sub platoşa lui protectoare, o muritoare pe care ulterior o combină la o fericire cum numai la ştirile de la ora 5 mai vezi.
După ceva timp i se pune sărmanei fetişcane în vedere să nu mai aibă alte relaţii de amiciţie cu alţi zemi sau muritori masculi, nici măcar la vorbă nu i s-a mai îngăduit a se da cu fraierii sau deştepţii de ei … doar cu zmeii coioşi din neamu’ zmeului sur.
Într-o zi cu soare, spre lăsarea serii şi printre picături triste de ploaie, un muritor neştiutor într-ale zmeilor dereglaţi mintal, îndrazneşte să ceară şi el o favoare unui grup restrâns, printre membrele/i căruia se afla şi Cosânzeana noastră. La scurt timp … primeşte muritoru’ nostru un mesaj din eter, cum că eul lui s-ar putea să fie şifonat şi sărat de urina zmeului cu recidive în producerea de vătămări corporale, dacă mai îndrazneşte să mai dea cu săgeţi cu mesaje pe proprietatea lui şi să o deranjeze pe Cosânzeană … şi de asemenea să îşi ţină ciocu’ în privinţa incidentului în cauză! Muritoru’ nostru, om şcolit, trimite şi el la rându-i un mesaj cu bun simţ [aşa cum puţini muritori mai ştiu a face] cu gându’ să liniştească apele şi să clarifice situaţia, da’ cum cu zmeu’ sur cu temperament dangerous nu te pui … a renunţat la conversaţie aşteptând o întrevedere care e de dorit să nu se lase cu tăieturi în săbii, împungeri în suliţe sau trânte cu scop final priza cu pământu’ … nu de alta, da’ muritoru’ nostru e un om neajutorat, mic la trup, fără aptitudini de războinic şi bucurii la Cosânzeana (care e departe de tot de standardele lui), singurele lui arme fiind bunul simţ şi vorbele înţelepte, spre deosebire de malacu’ de zemu!
… săraca Cosânzeana … ce idiot are lângă ea![Cele povestite aici au la bază întâmplări pur adevărate!!!
... sper că aţi înţeles ce am vrut să spun!]