Ce mai e nou pe www.gtd20.ro

• Jurnal de călătorie: castelele de pe Valea Rinului (2008)
• Info-chioşcuri: informaţii de interes administrativ şi turistic la dispoziţia cetăţeanului
• Unde găsim informaţii despre programele şi rutele operatorilor de transport persoane
• Ghid introductiv în turismul electronic: e-Rezervare
• StartUp-uri româneşti pe zona travel pentru piaţa internaţională
• Ghid introductiv în turismul electronic: plăţi electronice
• Jurnal de călătorie: Kuşadası, Turcia (2009)

Rural-Manager

Nu, nu e vorba de vreun joc de strategie economică aplicată în mediul rural, ci un proiect implementat de Fundaţia Naţională a Tinerilor Manageri. Proiectul  are ca scop “dezvoltarea cunoştintelor, abilităţilor şi comportamentului antreprenorial şi managerial modern pentru mici sau viitori întreprinzători din mediul rural” (via wall-street.ro).

Acum vreo 4 ani, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a avut o încercare de a extinde piaţa virtuală în mediul rural, prin proiectul EcosatRom, proiect care s-a finalizat doar cu o platformă de tranzacţionare pentru produse agrare, platformă care nu ştiu cât de folosită a fost sau este la momentul actual printre sătenii din Dolhasca şi Ciocăneşti.

Proiectul Raral-Manager vizează, în special, tinerii întorşi de la muncă din străinătate, presupunându-se că aceştia au furat ceva “meserie” şi vor să îşi deschidă afaceri asemănătoare în satul de baştină. Fundaţia mai sus amintită doreşte să îi instruiască pe aceştia şi pe toţi cei ce doresc să iniţieze o afacere prin intermediul unei platforme de e-learning, singura condiţie fiind aceea ca cei ce optează pentru acest program să fie absolvenţi de minim şcoală profesională sau liceu.

Acum, dacă luăm în calcul rata de abandon şcolar în mediul rural, ne mai orientăm şi după gradul de promovabilitate în acelaşi mediul, posibil să ajungem la concluzia că acest proiect este sortit eşecului. Unde mai punem şi faptul că mulţi dintre ei nu sunt familiarizaţi cu lucrul cu calculatorul.

În anul şcolar 2005-2006, 22% dintre elevii din mediul rural au abandonat şcoala, iar rata de promovabilitate în învăţământul gimnazial a fost de 43.2%. (sursa) Doar 1/3 din cei care termină gimnaziul îşi continuă studiile la liceul (sursa) şi asta o fac la oraş, de unde o parte din ei puţin probabil să revină, munca la oraş şi câştigurile mai atractive ţinându-i departe de satul natal. Chiar întorşi în satul natal, mulţi preferă munca cu ziua, banul “în mână” oferindu-le o oarecare siguranţă a zilei de mâine. Şi, totuşi, parcă se vede undeva o luminiţă …

La nivel naţional, în anul şcolar 2007-2008, doar 60% dintre elevii de la şcolile profesionale au absolvit. (sursa)

Dintre cei plecaţi la muncă în străinătate, cei ce revin în ţară şi îşi deschid afaceri merg pe modelul intuitiv şi nicidecum nu vor urma un model managerial învăţat la cursuri de specializare.

Cum sa faci un suport pentru telefonul mobil dintr-o bucată de carton

Cum nu de fiecare dată ai la îndemână suportul pentru telefonul mobil primit cadou de la vreun prieten apropiat, nu îţi rămâne decât să îţi faci unul dintr-o bucată de carton la îndemână, fie el o copertă de caiet sau bucata aceea de carton pe care este împachetată orice cămaşă nouă.

Recunosc, ideea nu îmi aparţine. Eu am văzut-o aplicată pentru un iPhone, aşa că am adaptat-o tehnologiei mobile pe care o folosesc eu, un Nokia 6100. Cu dimensiunile potrivite şi puţină răbdare, suportul se poate adapta pentru orice model de telefon.

Iată ce a ieşit după 15 minute de meşterit:

Cineva se întâmplă

… dar la un salariu de 1200 RON + alte bonusuri, ce poţi să ceri mai mult de la un băiat care a făcut cursuri flash la profesională?

Arhi i-a arătat şi el cu deştu’ acum o săptămână.

Internetul românesc are parte de web designeri şi web editori cu greutate … în prostie, evident!

Constatare

La fiecare început de an obişnuiesc să fac ordine în portofel. Şi, ca niciodată, m-au lăsat puţin mirat hârtiuţele colorate, bucăţile de leucoplast cu numere de fişe medicale şi abţibildurile cu ştampila VOTAT de pe spatele cărţii de identitate.

Şi n-ar fi enervante, dacă în timp nu s-ar jigări şi ar da o altă înfăţişare cărţii mele de identitate.

Cărţile de alegător au fost date, aşa, pentru a pune lumea pe drumuri şi pentru a mai cheltui din banii publici, că de mers la vot cu ele nu se poate.

De policlinici ce să mai spun! Nu se poate fără număr de fişă la purtător. CNP-ul nu e suficient pentru doamnele de la fişier pricepute în decoraţiuni de buzunar.

Aştept cardul european de identitate să mi-l împopoţonez cu post-it-uri colorate, aşa, de amorul artei.

Despre şefi, la rece …

La o companie multinaţională, angajaţii veneau la muncă la 9 a.m. şi plecau seara târziu, când terminau tot ce aveau de facut pe ziua respectivă.
Într-o zi, unul dintre angajaţi vine la ora 9 a.m., lucrează şi la ora 5 p.m. pune pixul jos, se duce la director şi îi spune:
- Domnule director, eu nu mai pot să stau, trebuie sa plec!
Şeful este de acord şi îl lasă să plece.
A doua zi, angajatul vine la ora 9 a.m., lucrează, iar la ora 5 p.m. pune pixul jos sş se duce liarăşi la director:
- Domnule director, eu nu mai pot să stau, trebuie să plec!
Şeful este iarăşi de acord şi-l lasă.
A treia zi, vine la 9 a.m., la 5 p.m. pune pixul jos şi se duce la director:
- Domnule director, eu nu mai pot să stau, trebuie să plec!
Seful îl lasă, ca să nu facă scandal. Se duce însă la ceilalţi şi îi întreabaăde ce ei vin la 9  a.m. şi stau până seara târziu la serviciu, iar ăsta pleacă la 5 p.m. în fiecare zi.
Angajaţii îi răspund:
- Domnule director, ar trebui să-l înţelegeţi, omul este şi el în concediu!

Metodele de observare, metode de imitare, metode de repetare, feed-back, reflecţie şi experimentare, conversaţii şi dezbateri, training-uri şi studiu. Sunt felurile principale ce ar trebui să se regăsească în dieta zilnică a şefilor de pretutindeni. Din păcate pentru angajaţii de rând, unii şefi preferă junk food-ul. Ei sunt …

… şefii care tind spre poziţia de lider fară a avea capacităţile necesare.

… şefii care se împotmolesc în abordarea problemelor practice.

… şefii care nu comunică pozitiv şi nu sunt adepţii lucrului în mod productiv cu subordonaţii şi, implicit, dau dovadă de incapacitatea de a-i motiva pe aceştia pentru a obţine rezultatele dorite – nu pot identifica butoanele motivaţionale ce trebuie apăsate pentru a-i motiva pe fiecare dintre ei; sistemul lor de conducere este bazat pe impunere şi sancţiuni faţă de angajaţi.

(Click pe imagine pentru a o mări)

… şefii ce stabilesc singuri obiectivele, dau ordine şi sunt orientaţi către controlul exigent al subordonaţilor. Ei nu cunosc anatomia afacerii şi nu conştientizează faptul că, la rândul lor, sunt neuroni într-o vastă reţea. Ei însuşi ar trebui să fie o reţea de neuroni conectată cu cei din interiorul şi/sau exteriorul firmei.

… patronii de buticuri ce îşi spun manageri. În şefia lor,  conduc afacerea prin intuiţie şi experienţă, nu işi stabilesc obiective concrete, nu sunt informaţi corespunzator,  iar previziunea viitorului o fac pe baza trecutului. Ei sunt părinţii nepotismului şi ai ingineriilor financiare (vorba lu’ Marean), din cauza lor se studiază etica în afaceri.

Concluzia? E clară treaba: trebuie să mă dau bine pe lângă Mazgalici, poate mă scot cu un curs gratuit la Academia de Afaceri. 

Reacţii la acest post

Admins fight back (II)

Sabotajul unei întregi scări de bloc continuă. De această dată, gunoierul de serviciu se dă în stambă cu cunoştinţele sale în ale sinonimelor. Se rezumă la numai 3 , acest număr fatidic asociat erudiţilor în ale meseriilor de comitet.

Lăsând gluma la o parte, mă întreb dacă nu cumva toţi cei ce doresc să fie avizaţi ca administratori/preşedinţi de asociaţii de locatari ar trebuie să prezinte, înainte de examenul pe care trebuie să îl susţină sau comisiei de cenzori din asociaţiile de blocatari, un certificat medical prin care li se atestă faptul că sunt în toate facultăţile mintale!?!

Mersul pe jos e periculos

Poate pentru ele, deşi mă îndoiesc că la volan s-ar descurca mai bine!

O fi el periculos, dar tot din cauza traficului. Cu cât mai multe maşini în trafic, cu atât mai multe noxe ce îţi fac viaţa un calvar atunci când ai mult de mers pe jos.

Deci ce face dealer-ul Peugeot?
Deci da, susţine efectul de seră cu bună ştiinţă.

Cum era cu responsabilitatea aia socială şi faţă de mediu?

Dl. Gheorghe Dolofan (administrator Eurial Invest) ca fost practicant de bob, sport ce ţine în mare măsură de anotimp, ar trebui să realizeze că mulţi tineri ar putea fi privaţi de plăcerile sporturilor de iarnă (patinaj, săniuş etc.) în aer liber, datorită poluării în continuă creştere, traficul auto contribuind cu 70% la poluarea din Capitală.

Reacţii la acest post

Ferma de Muzică: epilog

Dacă târgul Ieşilor naşte genii, reşedinţa Judeţului Hunedoara ne dă dezvoltatori de site-uri în devenire. Cred că am fost puţin prea dur când am scris de Ferma de Muzică, dar, din punctul meu de vedere, orice lansare în online şi nu numai trebuie minuţios analizată şi mai ales trebuie făcută de aşa natură încât să ai parte de cât mai puţine reproşuri. Bineînţeles, cârcotaşi vor exista cu duiumul. În afară de cele subliniate AICI, găsesc interesant că un elev de liceu îşi canalizează cunoştinţele către activităţi utile în formarea profesională.

Legat de subiect, nu e el primul care a încercat marea cu sarea, motoare de căutare pe YouTube s-au dezvoltat şi în .com, iar această nişă nu e încă saturată (vezi nota de aici).

Reacţii la acest post

Atenţie la … bagaje!

Într-o zi, după obişnuitul program corporatist, corporatista pitzi urcă în metrou de la Pipera şi se postează lângă una din uşi, la bară – nu aşa cum cred mulţi dintre voi – în picioare, iar pe scaunul de lângă îşi aşează geanta cu laptopul. Se înfig muncitorii, muncitoarele, toată suflarea de la multinaţionale să prindă un loc pe scaun. Ea nimic! Geanta e prea grea pentru ea pentru a o ţine în mână şi refuză înţepat pe oricine îndrăzneşte să ceară locul. Într-un târziu, după 3-4 dispute cu călătorii ce vroiau să stea jos, găseşte soluţia salvatoare. Se aşează ea pe scaun şi îşi mută geanta în braţe.

Scena se repetă pe linia tramvaiului 25. De data asta, un gospodar angajat la patron şi-a postat traista pe unul din scaune, el rămânând în picioare. Tare-n clonţ răspundea tuturor celor ce îl abordau în legătură cu locul că el nu doreşte să stea jos, dar că nu are de gând nici să îşi mute traista. Vorbea trascăul din el. A cedat într-un târziu la miştourile unui dolofan.

Propun regiilor de transport să amplaseze îm mijloacele de transport în comun suporturi pentru bagaje, la fel ca la autocare, precum şi preşuri pentru animale.

Blog Reactions