Profil virtual

După chei şi birou, a venit rândul să vă arăt ce am în geantă/rucsac, de care mă tot întrabă lumea de ce îl car după mine.

Reacţii la aces post

• Microsoft îşi retrage oferta de cumpărarea pentru Yahoo!
• Din seria Salvaţi pădurea avem un 1 mai la pădure
• Flaviu ne introduce în calmul oriental
  
• Airbus A380 Cockpit Panorama
• Compania Mars Inc. va achiziţiona producătorul de gumă de mestecat Wrigley
• Şi dacă nu ştiţi să vă legaţi la şireturi aveţi încălţări degeaba
• Global Street Fashion

A mai văzut careva asta prin Bucureşti?

Blog Reactions

Deşi de la ultima însemare despre viaţa de noapte a trecut ceva timp, am mai fost pe ici pe colo, dar nu mi-a fost la îndemână să scriu despre asta.

Eh, vineri seara am avut parte de QPub … de clubul QPub. Un nume ales aiurea, din puctul meu de vedere, pentru că în pub nu se bagă hausăreală (are Cake un pasaj în postul ăsta despre fenomen) şi nici nu se dansează pe mese. Se văd meciuri, se bea bere şi se serveşte uneori şi mâncare (light meals). Singura legătură cu pub-ul e că e structurat ca atare: camere (public rooms) care comunică între ele.

Deşi se anunţase un Valentine’s Day Weekend Party, zăpada a reuşit (sau poate amenzile la băuturi sau poate aşa e vineri noaptea prin cluburi sau poate că oamenii s-au săturat de fitze şi caută distracţia la ei în cartier, lucru recunoscut într-un articol din EVZ de proprietarul The Office, Petru Berciu) să ţină în casă amatorii de distracţii nocturne orientaţi către QPub. Deşi era deja aproape de miezul nopţii, clienţii se lăsau aşteptaţi. Încet, încet au apărut oamenii şi aproape că s-au ocupat toate mesele din încăperea cu barul. Whisky şi vodcă se găseau pe toate mesele … ce să-i faci, oamenii trişti trebuie să se veselească cumva.

Nu au lipsit măscăricii cu freze de struţ şi ochelari de soare în lumina aia difuză, nici animatoarele plictisite care dansau pe bar, nici chelnăriţele care-şi dădeau ghionturi şi se râdeau de unul şi de altul. Sincer, acum cu gerul ăsta nu prea ai ce vedea prin cluburi.

M-am distrat teribil vara trecută, când am fost într-unul din cluburile în aer liber de pe malul Herăstrăului, dinsprea strada pe care e şi ambasada chineză, şi culmea, toate gagicile tipele era gătite aranjate după acelaşi tipar: pantaloni scurţi (cu o palmă sub bucă, ca lungime), pantofi cu toc înalt şi gros, maieuţ şi freză cu moţ. Nu că nu mi-ar fi plăcut, dar să vezi atâta lipsă de inspiraţie la un loc e chiar hilar!

Dacă în 2006, televiziunile româneşti introduceau conţinut video pe site-urile proprii, şi puneau la dispoziţie streaming-uri de vizionare live a transmisiunilor, în 2007 au apărut primele televiziuni exclusiv pe Internet.

În paralel cu aceste fenomene au apărut din ce în ce mai multe portaluri, mai mult sau mai puţin legale, ce colecţionează linkuri către streaming-uri pentru principalele posturi TV româneşti, dar şi internaţionale.

Pentru a viziona un post TV în regim de streaming sunt necesare o conexiune la Internet bună (minim 360kbps viteză de download), playere video instalate pe computerul de pe care se face vizionarea (Windows Media Player 9 sau o versiune mai nouă, Real Media Player/Real One Player ce poate fi înlocuit cu Real Alternative, Quick Time Player) şi unul din browser-ele: Internet Explorer 6 sau o versiune mai nouă sau Mozilla (cu plug-inul de Windows Media Player instalat).

E bine de ştiut că vizionarea posturilor de televiziune în regim de streaming nu are o calitate extraordinară, dar mulţi o vor găsi acceptabilă.

Pe viitor mă gândesc să scriu un post despre vizionarea de posturi tv prin intermediul clienţilor de p2p Television.

Până atunci, din categoria Cât de web 2.0 este Internetul românesc? puteţi citi şi articolul referitor la serviciile de video sharing made in .ro.

Referinţe via del.ico.us

Metoda prezentată mai sus este una ‘primitivă’ şi nu foarte inteligentă spre deosebire de cea în care o bandă magnetica este plasată în fanta prin care cardul este introdus în bancomat; banda acţionează ca un scanner, citind datele de pe card. De obicei, deasupra bancomatului, se amplasează o cameră de luat vederi, a.î. să se poată înregistra codul PIN introdus de posesorul cardului; înregistrările video sunt apoi trimise către un aparat video, orientat către bancomat.

Cred că vă mai aduceti aminte de românii prinşi pentru astfel de îndeletniciri exact ca în filmele cu proşti, după cum e vorba: se filmau în camerele de hotel cu banii pe care îi furau şi făceau dedicaţii pentru băjeţii fraieri de acasă and shit, şi când să treacă graniţa poliţia a găsit casetele/cd-urile cu înregistrările, iar la verificări mare le-a fost mirarea să vadă ce le-a picat în plasă.

Povestea începe aşa … toată rasa zemiască îngrămădită la un cikalaka cichicea la discotecă printre celelalte specimene din afara lumii lor. Personaju’ nostru, zemeu’ sur de provincie venit la urbe pentru a se şcoli în ale tacticii de luptă, agaţă o nevinovată Cosânzeană cu capu’ în norii de argint, pe care o ia sub platoşa lui protectoare, o muritoare pe care ulterior o combină la o fericire cum numai la ştirile de la ora 5 mai vezi.
După ceva timp i se pune sărmanei fetişcane în vedere să nu mai aibă alte relaţii de amiciţie cu alţi zemi sau muritori masculi, nici măcar la vorbă nu i s-a mai îngăduit a se da cu fraierii sau deştepţii de ei … doar cu zmeii coioşi din neamu’ zmeului sur.
Într-o zi cu soare, spre lăsarea serii şi printre picături triste de ploaie, un muritor neştiutor într-ale zmeilor dereglaţi mintal, îndrazneşte să ceară şi el o favoare unui grup restrâns, printre membrele/i căruia se afla şi Cosânzeana noastră. La scurt timp … primeşte muritoru’ nostru un mesaj din eter, cum că eul lui s-ar putea să fie şifonat şi sărat de urina zmeului cu recidive în producerea de vătămări corporale, dacă mai îndrazneşte să mai dea cu săgeţi cu mesaje pe proprietatea lui şi să o deranjeze pe Cosânzeană … şi de asemenea să îşi ţină ciocu’ în privinţa incidentului în cauză! Muritoru’ nostru, om şcolit, trimite şi el la rându-i un mesaj cu bun simţ [aşa cum puţini muritori mai ştiu a face] cu gându’ să liniştească apele şi să clarifice situaţia, da’ cum cu zmeu’ sur cu temperament dangerous nu te pui … a renunţat la conversaţie aşteptând o întrevedere care e de dorit să nu se lase cu tăieturi în săbii, împungeri în suliţe sau trânte cu scop final priza cu pământu’ … nu de alta, da’ muritoru’ nostru e un om neajutorat, mic la trup, fără aptitudini de războinic şi bucurii la Cosânzeana (care e departe de tot de standardele lui), singurele lui arme fiind bunul simţ şi vorbele înţelepte, spre deosebire de malacu’ de zemu!
… săraca Cosânzeana … ce idiot are lângă ea![Cele povestite aici au la bază întâmplări pur adevărate!!!
... sper că aţi înţeles ce am vrut să spun!]

După nebunia cu cartelele prepaid, Cosmote mai taie din perioada de valabilitate a promoţiei pentru cartelele preplătite de 3 euro cu 2000 de minute incluse!

I’ve found this via Fry.

[Tracker pentru Internet related]