Profil virtual

Ştiţi zilele acelea friguroase de crapă pietrele de ger şi soarele rânjeşte, da’ nu te bucură îndeajuns de mult? Eh, în loc să stau ca toţi oamenii normali la cap, în casă la un ceai cald, un documentar ceva sau să citesc vreo carte buna, mi-am luat aparatul foto şi m-am plimbat prin cartier să fotografiez, old style (adică pe film), graff-uri.

Sărăcuţă zona în astfel de creaţii, mai mult newbies (cantitate fără calitate) în materie de graff-uri, parcă mai mişcă treaba cu tag-urile. Toată strada Cheahlău e plină de proteste: TI SE FURA CAPITALA PIATA REVOLUTIEI. Ştim cu toţii la ce se referă protestul: vezi aici şi aici.

Podul Grant a fost revopsit de curând (în galben!) şi au dispărut toate operele de pe acolo, au apărut după doar nişte mâzgăleli, fără valoare artistică.

Pe porţiunea de dig a Lacului Ciurel, paralelă cu parcul Crângaşi, au apărut câteva graff-uri mai reuşite. Plimbarea s-a terminat prin zona şcolii nr. 166 din Giuleşti, unde, de altfel, e plin de graff-uri reuşite (aici s-a terminat şi filmul).

Imaginile pot fi văzute şi pe Flickr.

Technorati tag: capsulaTimpului

Romania a fost familiarizata cu Piata Unica europeana incepand din momentul definitivarii procedurii de ratificare a Acordului European din 1995, cand Romania a obtinut calitatea oficiala de tara asociata la Uniunea Europeana. Astfel, business-ul romanesc s-a adaptat noilor cerintelor impuse de Piata Unica europeana: coditii referitoare la libera circulatie a bunurilor, a serviciilor, a capitalurilor, a personelor, aceasta oferind companiilor romanesti mai multe economii de scală si costuri reduse; totusi Romania nu poate concura la nesfarsit doar prin faptul ca este o tara ieftina: intotdeauna va exista o tara mai ieftina.

Comunitatea Europeana a devenit piata si pompa de subventii pentru Romania si nu numai; a se lua ca exemplu programele de asistenta PHARE si SAPARD si schema denumita JOPP (joint-ventures intre companii din Uniunea Europeana si din Europa Centrala si de Est). De altfel, acestea ar trebui sa fie exemple pentru companiile romanesti care, din momentul aderarii la Uniune, vor trebui sa participe financiar la fondurile de asistenta financiara si dezvoltare pentru tarile sarace sau in curs de dezvoltare.

Pana nu de mult [chiar si in prezent], agentii economici activi in business-ul romanesc s-au bazat pe utilizarea intensiva a fortei de munca; odata cu aderarea la Uniunea Europeana acestia vor fi nevoiti sa se bazeze pe tehnologii avansate si pe creativitate. Pentru ca aceste activitati presupun investitii noi si o eficientizare mai ridicata, intreprinderile se vor specializa şi vor acoperi prin diviziune activitatile de creare a unor produse sau servicii, luand nastere astfel o stransa colaborare intre intreprinzatori din acelasi domeniu care se completeaza intre ei si contribuie impreuna la realizarea unor produse sau servicii, astfel avand avantajul utilizarii la capacitate maxima a resurselor.

Managerii vor trebui sa renunte la modelul autoritar, adica sa participe la „descentralizarea“ puterii, sa intareasca nivelul de incredere al echipei si “sistemul” de comunicare si sa conduca dupa modelul stiintific, ce se bazeaza pe cunoasterea influentelor mediului economic, informarea complexa, cercetarea fenomenelor de comun acord cu subalternii si stabilirea obiectivelor in consecinta. Managerii europeni trebuie sa se adapteze la conditiile pietei in corelatie cu “infosfera”, cum denumeste Alvin Toffler societatea informationala, unde informatia inseamna putere. Managerul roman va deveni managerul european si va fi un neuron intr-o vasta retea, fiind el insusi o retea de neuroni conectata cu cei din interiorul si/sau exteriorul organizatiei.

Daca, inainte de aderarea la UE, managerul roman a apelat totusi la ajutor din afara (consultanti), intelegand astfel Factorul Merlin, cum denumeste Charles E. Smith, in cartea sa Factorul Merlin – Chei catre regatul organizational, procesul de imbunatatire a conditiilor si culturii organizationale (rezultate in ceea ce priveste managementul calitatii, inovatia tehnica, servicii pentru clienti si profitabilitate), odata cu integrarea in Uniune rolul consultantului va fi luat de sistemele de informare in management, sistemele de asistare a deciziilor etc.

Indiferent in ce domeniu intreprinderile se vor specializa, actiunea in sine va avea ca scop reducerea costurilor de productie si nu numai, lucru favorabil intru cat, astfel va creste valoarea adaugata. In privinta produselor, trebuie sa ne asteptam la preturi mai mari o data cu aderarea intrucat, in procesul de productie, vor fi introduse tehnologii noi ce trebuie sa respecte anumite standarde, ceea ce implica o valoare adaugata mai mare. Dar, vorbind de valoarea adaugata a produselor si serviciilor, nu trebuie sa ne limitam doar la diferenta dintre costul de productie si cel de vanzare, ci aici mai putem lua in calcul si felul in care este perceput produsul/serviciul pe Piata Unica in ceea ce priveste calitatea!

Mediului de afaceri romanesc i se ofera oportunitati din partea societatii informationale, in conditiile in care Romania dispune de un potential uman valoros pentru dezvoltarea activitatilor informationale cu valoare adaugata ridicata. Asadar si in economia de dezvoltare a Romaniei insumarea componentei “cunoaştere” duce la cresterea valorii produselor si serviciilor.

In contextul aderarii la Uniunea Europeana, Romania trebuie sa se asigure ca are o economie flexibila compatibila cu principiile, normele, mecanismele, institutiile si politicile Uniunii Europene, compatibilitate care se va realiza numai printr-o buna reforma a justitiei si o lupta apriga impotriva coruptiei.

Chiar daca, pentru multe companii romanesti, normele Uniunii Europene (norme ce se refera la mediu, la protectia consumatorilor, la sanatate si siguranta sau la armonizarea legislativa) reprezinta costuri suplimentare, ele vor trebui sa se adapteze la acestea pentru a asigura accesul produselor romanesti pe Piata Unica europeana … sau … vezi contrariul:

CE a decis ca firmele din Romania si Bulgaria sa nu mai exporte, de la 1 ianuarie, produse de origine animala neconforme cu standardele europene. (Sursa: Compact)

Technorati Tag: capsulaTimpului

Sunt curios cum îşi va pune amprenta Europa asupra satului românesc. Şi aici mă refer la satele neînsemnate din punct de vedere turistic, economic etc. Mie unul îmi place să îmi amintesc de satul bunicilor mei aşa cum îl ştiam eu copil fiind … cu oamenii şi oboceiurile sale: beţivi, oameni muncitori, babe care ghicesc în bobi şi fac descântece, sărbătorile de iarnă şi de peste an cu fel de fel de tradiţii creştine şi păgâne, colbu’ din miezul verii [...]

[...] Umblam toată ziua cu prietenii mei, jucam tot ce se putea: ţurca, castelu’, liţu’, faţa … seara ne adunam o droaie la poartă la poveşti. Bunicii mei aveau un nuc la poartă în care mă suiam ori de câte ori aveam ocazia, de obicei după ouă de guguştiuc -ă. Pe o creangă din nucul ală îmi facusem un leagăn în care m-am dat pâna s-a rupt (creanga). Sub nuc mai stăteam la un ţintar sau la cuţitaşu’. Tot sub nuc se făcea clacă când era vorba de înşirat tutun (sau împăpuşat cum se zice prin unele locuri). Satu’ ăla din inima Bărăganului ‘tăiat’ de o şoseaua, din care pleacă uliţe laterale, perpendicular, cu nimic spectaculos deschide de fiecare dată câteva pagini de amintiri!

Later edit: aici găsiţi câteva idei cu privire la conţinutul posturilor voastre pentru proiectul Zestre pentru Europa - Capsula Timpului.

Am gasit invitatia pe eLearningBlog ; mai multe detalii despre proiect gasiti aici si aici. Initiatori proiectului sunt: Carmen Holotescu, Alina Hodovanu, Adrian Cristea & Cristi Manafu.

Technorati tag: capsulaTimpului

Am revenit după o scurtă perioadă de repaos, deşi inspiraţia nu mai e la ea acasă pe aici.
Ne apropiem cu paşi înceţi de momentu’ integrării. Plebea e aşa de fericită, că poate o fi mai bine, că aşa şi pe dincolo. Idei expuse şi de un vecin al bunicii mele într-o discuţie peste gard.

I-am explicat că integrarea nu înseamna mai bine, ci din contră mai rău, pentru că vor fi restricţii în ceea ce priveşte producţia de orice fel şi comercializarea produselor obţinute în gospodărie, poate o reducere drastică a locurilor de muncă pentru că se va căuta forţă de muncă specializată şi se va pune accent pe automatizare, automatizare care la noi lasă încă de dorit, mai ales în zonele rurale. I-am dat exemplu’ sistemelor de irigare care lipsesc cu desăvârşire în zonele unde se face agricultură prin intermediu’ asociaţiilor de agricultori, şi asta tot datorită lor, pentru că, după ‘90, au găsit potrivite ţevile de aluminiu pentru tabla de pe casă sau ca material pentru punctele de colectare.
Pregătirile pentru integrare, unele doar de ochii lumii, le-a văzut şi el … au înregistrat ăştia animalele din gospodării, le-au băgat în calculator acolo!

Acum, privind din altă perspectivă, spun eu “Ce integrare, dom’le?” … susţinem încă darea de şpagă şi vrem să ne integrăm, suferim încă de sindromu’ muncii fictive şi al dreptului salarial, precum şi de cel al deşcolarizării şi sperăm la mai bine, visăm la Europa! Trăim într-o ţară a promisiunilor fără acoperire unde toţi fură fără deosebire, unde totu’ se amână prin comunicate la timpu’ viitor … vom face, vom drege … ! (mai multe aspecte în Pasul pe loc - Petru Lisievici)
… se pare că cârmuitorii ei s-ar juca pe întrecute de-a hoţia. Astfel furtul a ajuns aici adevărată virtuozitate şi cel mai îndemnatic în acest meşteşug se bucură totodată şi de cea mai mare cinste între măgari. (Din ţara măgarilor - Ştefan Zeletin)

Şi de ce am reveni cu picioarele pe pământ, la duşurile reci ale realităţii, când ne complacem în propria noastră ’sudoare’, când bunu’ simţ este înlocuit de buna dispoziţie din juru’ gratarului din faţa blocului cu lăutari, de aruncatu’ gunoiului pe geam, de şmecheria la orice nivel ş.a.m.d.?

Poate vom intra în Europa, da’ cu picioarele înainte, ca mortu’! … pentru că suntem o ţară moartă, o ţară de strigoi ce se mănâncă unu’ pe altu’!

[Tracker pentru i-Fata]